Stressul parintilor cu copii bolnavi recidivant
Anima

Nașterea unui copil este, pentru părinți, o bucurie enormă, bucurie ce este, din păcate, frecvent umbrită de episoadele frecvente de IACRS ale copilului, ce intervin brutal și recidivant în viața familiei...


Evident că impactul asupra părinților este diferit. Diferența este dată de sex, teren, reactivitate și de gradul de implicare în creșterea și îngrijirea copilului. 
La mame apare în primul rând frica de îmbolnăvirea copilului. Orice element simptomatic, nu întotdeauna patologic, devine un element de stress major, mama se agită, se sperie și începe să își facă diverse scenarii în legătură cu o eventuală boală a copilului. Alimentată fiind de mediile de informare (internet, cărți, vecini, rude) ajunge să fie convinsă că boala de care suferă copilul este o boala foarte gravă și pune în pericol chiar și viața pruncului său.
Nopțile nedormite, gândurile negre și comparațiile pe care le face cu alte mame și alți copii, o vor duce încet încet spre ideea că ea este de vina pentru toată situația maladivă a copilului. Apar astfel sentimente de autoacuzare, de neîncredere în tot ceea ce face, în propriile-i puteri și judecăți. Peste toate acestea se suprapune și insomnia, care va agrava și grăbi evoluția negativă a stării de sănătate mentală a mamei. 
Trecand rând pe rând, repetitiv, prin aceste situații, mama se îndreaptă încet încet spre idea obsesivă că cineva sau ceva vrea să-i facă rău puiului său.
Asistăm astfel la evoluția, nefericită, a mamei, de la anxietate prin panica, fobie către depresie cu diferitele ei forme clinice.
Tatăl va participa, inițial, la tot acest ansamblu de modificări, prin încercarea de a sprijini moral și fizic mama, participă activ la rezolvarea problemelor de sănătate ale copilului dar și ale mamei. Pe parcursul evoluției situației, tatăl poate începe să devină irascibil, nervos, nerăbdător și revendicativ la adresa mamei.
Evident că asistăm la o situație periculoasă pentru unitatea familiei, pentru fiecare dintre părinți dar și pentru copil.
Trebuie instituit un tratament specific acestor situații.
Cum ajută terapia homeopată în aceste situații? 
Putem afirma, fără teama de a greși, că, fără a nega valoarea terapiei alopate, terapia homepată are resurse și eficiență deosebită și dovedită deja.
Să enumerăm succint câteva medicamente homeopate utile și situațiile în care ele pot interveni eficient:
IGNATIA AMARA: este primul și cel mai frecvent utilizat medicament; răspunde de urmările grijilor, necazurilor, contrarietăților; semnele clinice sunt: suspin, oftat, senzație de nod în gât și/sau epigastric, introvertire, crize explozive de plâns și lamentare determinate de motive minore; starea psihică este dominată de distimia marcată, cu atât mai mult cu cât i se distrage atenția de la subiectul inițial; clinic obiectiv și paraclinic nu se definește nimic patologic. 
PULSATILLA: hiperemotivă, pasivă, sentimentală, resemnată, timidă, dependentă; nu ii place să supere, motiv pentru care se subordonează frecvent; plânge cu ușurință; prezintă un libido scăzut chiar o frică față de sexul opus, are o teama patologică față de viol; refuză, din timiditate, examinarea medicală;  are nevoie de companie, consolare; frecvent este vorba despre mame adolescente încă nematurizate suficient.
GELSEMIUM SEMPERVIRENS: mama are o stare de permanentă așteptare emotivă, agitație internă, cu senzație de gheara epigastrică, tremor fin al corpului accentuat la nivelul mâinilor; acuză un blocaj mental și o frică paralizantă față de ce se va întampla (evident rău); acuză senzația de oprire a bătăilor cardiace, palpitații care sunt calmate de mișcarea permanentă; frecvent se observă diaree și micțiuni frecvente; 
OPIUM: emoție și teamă care blochează total fizic și mental mama
ARGENTUM NITRICUM: reprezinta o formă mai explozivă a GELSEMIUM cu o dominantă de nerăbdare, este sub presiunea timpului: “febra nu scade imediat după medicament, copilul nu se însănătoșește mai repede, tusea persistă și la 5 minute după administrarea medicamentului”; agitația fizică este evidentă obiectiv, precipitată, face totul în grabă și lasă multe lucruri neterminate ca să se apuce de altele; acuză numeroase pusee de durere cu localizări diverse cu specificul de “așchie, spin, cuțit” în zona dureroasă; frecvent acuză pirozis nesistematizat. 
AMBRA GRISAEA: are dificultăți de socializare; persoană cu comportament “îmbătrânit”, evită mulțimile de oameni; frecvent prezintă crize astmatiforme determinate de situații de stress, contrarietate și emoții; interesantă este “rușinea” și “izolarea” excesive pentru defecare și urinare, motiv pentru care preferă să stea în casa ei și prezintă constipație și dificultăți de urinare când nu este acasă; clinic obiectiv prezintă: aerofagie, palpitații, mici metroragii; insomnia este specifică: somnul dispare imediat cum se bag în pat. 
CHAMOMILLA (tinere) și STAPHYSAGRIA (mature): medicamente utile în situațiile de refulare violentă, colerică, vehementă; orice contrarietate declanșează o adevărată criză de acuze și reproșuri la adresa celor din jur, chiar și la adresa copilului.  
SEPIA OFFICINALIS: o mama, normal, activă și cu o afecțiune peste normal față de soț și copil devine total astenică cu hipotensiune arterială și care prezintă stări depresive reacționale caracterizate prin introvertire și indiferență afectivă generală (și față de copil).
BELLADONNA: frică paroxistică față de boala și față de apă; reacții explozive, colerice, brutale; ochi sunt lucitori, vii, fața este congestionată, dă impresia de “nebunie”; acuză fotofobie, cefalee congestivă pulsatilă, tahicardie, vertij, spasme viscerale diseminate, fasciculații, mioclonii; 
HYOSCIAMUS NIGER: domină elementele de reacții paranoide: își acuză familia și medicii că vor sa îi facă rău ei și copilului, în special prin intoxicare și otrăvire; mama este astenică, se victimizează permanent; apar ticurile, tremorul general și miocloniile.
STRAMONIUM: reprezintă apogeul celor 3 solanacee (BELLADONNA, HYOSCIAMUS, STRAMONIUM), este furia pură, nemoderată; emoțiile și contrarietățile declanșează o stare de “delir furios” cu pulsiuni agresive, facies roșu, ochi strălucitori, mimică expresiv violentă, furioasă; nu simte durerea chiar și când se rănește; are ticuri, mișcări coreice, spasme ale deglutiției; 
LYCOPODIUM CLAVULATUM: eficient în cazul subiectului, frecvent masculin, care își ascunde emotivitatea sub un “ecran” de austeritate, de impasibilitate și care se decompensează în cazul emoțiilor puternice și de lungă durată; prezintă neîncredere în el, anxietate profundă, frici și temeri diverse, frică de schimbare, de nou; poate evolua și către un comportament violent dar de scurtă durată și cu remuscări; apar elemente de tip orgoliu, autoritarism, iritabilitate colerică, intoleranță la contradictie, depresie. 
Evident că lista medicamentelor homeopatice utile în situațiile de stress, determinat de boala copilului, este mai lungă. Un medic homeopat vă poate indruma și printr-o medicație homeopată corespunzătoare vă poate "scoate" din aceste situații critice.

Dr. Cadar Sorin, Medic Primar O.R.L., Medic Homeopat, Clinicile Anima
sursa: http://www.homeopatie.ro
Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


03-11-2015
Glaucomul nu doare, orbeste!  >>>


seatbelt