De ce apelăm la analize medicale mai puţin cunoscute în patologia digestivă?
Anima Pentru diagnosticul cât mai rapid şi pentru prevenirea apariţiei unor afecţiuni grave precum este cancerul, în ultimele decenii se apelează la o serie de analize medicale şi investigaţii paraclinice mai puţin cunoscute publicului larg...

Pentru diagnosticul cât mai rapid şi pentru prevenirea apariţiei unor afecţiuni grave (cum ar fi cancerul), în ultimele decenii se apelează la o serie de analize medicale şi investigaţii paraclinice mai puţin cunoscute publicului larg.
În cele ce urmează vă voi prezenta pe scurt câteva din analizele medicale utile în screeningul sau diagnosticul unor afecţiuni digestive.

 Markeri utili în screeningul neoplaziilor (cancerelor) digestive:

  • Antigen carcinoembrionar (CEA) este o glicoproteină  produsă în perioada embrionară şi fetală la nivelul pancreasului şi tractului gastrointestinal. Sinteza sa este supresată după naştere, la adultul sănătos existând valori foarte mici. Este considerat un marker tumoral (seric) ale cărui valori cresc semnificativ în cancerul colorectal, gastric, pancreatic, pulmonar, mamar.
  • Alfa-fetoproteina (AFP)  este o glicoproteină sintetizată in perioada fetală în tractul gastrointestinal, ficat, sacul vitelin. După naştere, nivelul AFP scade progresiv ajungând la niveluri sub 10 ng/ml. Niveluri uşor crescute şi tranzitorii ale AFP se pot întâlni în: hepatite acute virale sau toxice, hepatite cronice, polipoze. AFP este cunoscut însă ca marker tumoral utilizat în detectia şi monitorizarea evolutiei carcinomului hepatocelular (sunt cazuri de carcinom hepatocelular în care nivelul de AFP este normal!). Niveluri crescute ale AFP se intâlnesc şi in neoplazii disembrioplazice (de testicul, ovar), dar şi în alte neoplazii gastrointestinale (carcinom gastric, colorectal, biliar, pancreatic), metastaze hepatice. Pentru a face diferenţierea între cancerul hepatic primar, metastaze hepatice sau alte carcinoame, este util să se determine şi nivelul seric de antigen carcino-embrionar (CEA).
  • Antigen tumoral CA 125 este o glicoproteină prezentă în epiteliul unor organe precum ovarul, pancreasul, vezica biliară, colonul, rinichii. Este un marker tumoral (seric) cu valoare majoră în diagnosticul şi aprecierea prognosticului cancerului ovarian seros. Are un rol secundar în detecţia cancerului (adenocarcinomului) de pancreas.
    • Antigen tumoral CA19-9 este un marker tumoral util în diagnosticul şi monitorizarea adenocarcinomului gastric, pancreatic şi a tumorilor hepatobiliare. Împreună cu CEA este util şi pentru diagnosticul şi monitorizarea cancerului colorectal.
    • Antigen tumoral CA72-4 (TAG 72) este un marker tumoral cel mai specific pentru diagnosticul şi monitorizarea tratamentului şi evoluţiei cancerului gastric. Pentru o acurateţe mai mare a diagnosticului, se determină şi CEA si CA 19-9.

 Markeri serologici utili în diagnosticul unor hepatopatii cronice:

  • Anticorpi anti-fibra musculara netedă (ASMA) se asociază cu afecţiuni autoimune ale ficatului (hepatite autoimune) şi ale căilor biliare (ciroza biliară primitivă).
  • Anticorpi anti-LKM1 (liver-kidney microsome tip 1), anticorpi anti-LKM2, anticorpi anti-LKM3  sunt anticorpi împotriva antigenelor microzomale hepatice şi renale, fiind un marker serologic pentru hepatita cronică autoimună. Prezenţa acestor autoanticorpi se asociază cu o evoluţie mai severă a bolii.
  • Anticorpi anti-SLA/LP : reprezintă un marker serologic cu o specificitate înaltă (peste 90%) pentru diagnosticul hepatitei cronice autoimune, în special în cazurile în care ANA sau ASMA sunt absenţi. S-a observat că pacienţii care au prezenţi anticorpi ani SLA/LP au o evolutie mai severă a bolii, iar riscul recăderii după corticoterapie este mai mare.
  • Ceruloplasmina este o alfa 2-globulină care conţine cupru şi care este sintetizată la nivelul hepatocitelor. Se recomandă în caz de suspiciune clinică de boala Wilson (afecţiune hepatică cu transmitere autosomal recesivă), anemie hipocromă microcitară care nu răspunde la tratamentul cu fier, sau in cazul suspiciunii de sindrom Menkes.

Şi pentru diagnosticul bolii celiace (enteropatia glutenică) există markeri serologici:

  • Anticorpi anti-gliadin IgG care permit şi pentru monitorizarea compliantei la dieta din boala celiaca. Se consideră că această investigaţie este complementară (se asociaza cu testul Celikey), fiind utilă în cazul pacientilor cu boala celiaca şi deficit selectiv de IgA
  • Test Celikey (anticorpi antitransglutaminaza tisulara IgA): acest test are o sensibilitate şi specificitate de peste 90%  în diagnosticul celiachiei.

 Dr. Dana Gabriela Moraru, medic specialist gastroenterolog, Anima Victoriei

 

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt