Inima - motorul organismulului
Anima Inima face parte din sistemul circulator, prin care circulă sângele, deplasarea acestuia fiind conditionată de mai mulţi factori, cel mai important activitatea electrică a inimii. Astfel, sistemul circulator are, în pricipal, rolul de a duce oxigenul şi substanţele nutritive la ţesuturi şi de a aduce dioxidul de carbon şi produşii de metabolism...

Inima face parte din sistemul circulator, prin care circulă sângele, deplasarea acestuia fiind conditionată de mai mulţi factori, cel mai important activitatea electrică a inimii. Astfel, sistemul circulator are, în pricipal, rolul de a duce oxigenul şi substanţele nutritive la ţesuturi şi de a aduce dioxidul de carbon şi produşii de metabolism la nivelul organelor unde se realizează eliminarea lor. Sistemul circulator este alcătuit din organul central-inima ( sau cordul) şi un sistem de vase prin care circulă sângele (artere şi vene) şi limfa (prin vasele limfatice).

Inima este un muşchi cavitar cu patru cavităţi: două atrii şi două ventricule, având formă de con, cu baza posterior şi vârful anterior, axul principal fiind oblic înainte, în jos şi la stânga. La baza inimii se află atriile, iar la vârful inimii ventriculele, fiind separate între ele prin septul interatrial (între cele două atrii) şi septul interventricular(intre cele două ventricule). Din punct de vedere funcţional, inima este alcatuită din două componente: inima dreapta (compusă din atriul drept şi ventriculul drept) şi inima stangă (compusă din atriul stâng şi ventriculul stâng). Prin inima stângă circulă sânge bogat în oxigen şi substanţe nutritive, care ajunge prin aortă şi apoi prin arterele ce se desprind din ea, la ţesuturi. Inima dreaptă aduce, prin intermediul venelor, sângele cu dioxid de carbon (sânge neoxigenat) şi metaboliţi de la ţesuturi, ajungând apoi la plămâni, unde sângele va fi oxigenat.

În atriul stâng se varsă venele pulmonare; este despărţit de ventriculul stâng prin valva mitrală; sângele  cu oxigen care vine de la plămân (prin venele pulmonare)  trece prin atriul stâng şi valva mitrală în ventriculul stâng. Ventriculul stâng - este cea mai importantă structura din punct de vedere a funcţiei de pompă a inimii, având pereţi mult mai groşi decât ventriculul drept. Prin forţa de contracţie a miocardului (muşchiul) ventriculului stâng, sângele este expulzat din ventriculul stâng, prin valva aortică, la nivelul aortei şi de aici, prin artere la restul organelor. Ventriculul drept care nu are aceeaşi forţă de contracţie ca şi ventriculul stâng; este originea arterei pulmonara, care va duce sângele neoxigenat la plămâni, pentru a fi oxigenat. Sângele trece din ventriculul drept în artera pulmonară prin intermediul valvei pulmonare. Atriul drept - primeşte sânge neoxigenat din organism (prin intermediul cele două vene cave); acest sânge trece din atriul drept prin valva tricuspida în ventriculul drept şi de aici, prin artera pulmonară şi ramificaţiile ei, la plămâni.

Inima este alcatuită din trei tunici: externă = epicardul, mijlocie = miocardul şi internă = endocardul.

  Proprietăţile (funcţiile) inimii sunt:

       - excitabilitatea (funcţia batmotropa)- prin care apar fenomene electrice care se înregistrează grafic în cabinetul medical prin electrocardiogramă (EKG);

       - automatismul- prin care inima işi continuă activitatea printr-o funcţionare spontană, repetitivă;

       - ritmicitatea(funcţia cronotropa);

       - conductibilitatea (funcţia dromotropa)-prin care impulsul electric se propagă de la nivelul nodului sinusal-din atriul drept, în tot miocardul;

       - contractilitatea (funcţia inotropă) - care determină contracţia inimii şi împingerea sângelui în artere ;

       - tonicitatea (funcţia tonotropă)- stare de semicontracţie, pe care inima o păstrează  chiar şi în perioada de relaxare musculară, asigurând astfel o bună funcţionare a organismului.

Trecerea sângelui prin cavităţile inimii, contracţia şi relaxarea muşchiului inimii se înregistrează în cabinet prin ascultarea cordului pacientului şi prin explorări suplimentare (ecografie cardiacă). Transmiterea sângelui în aortă si de aici în arterele mari ale organismului se evidenţiază prin măsurarea tensiunii arteriale a pacientului.
Inima are propria ei vascularizaţie, prin arterele coronare, în număr de două: artera coronară dreaptă şi artera coronară stangă, legate între ele prin numeroase anastomoze (circulaţie colaterală).
Din afectarea arterelor care hrănesc inima (arterele coronare), apare insuficienţa aportului de sânge la miocard şi de aici, mai ales la efort sau stres emotional - apare durerea în piept – "gheara" (angina pectorală), ulterior, dacă se accentuează boala arterterelor coronare, apare  preinfarctul sau infarctul = necroza miocardică datorată îngustării diametrului arterei coronare care alimentează cu oxigen acea porţiune a muşchiului inimii.  Arterele coronare sunt afectate mai ales de depunerea grăsimilor pe pereţii lor, depunere care este mai accentuată în caz de nivel  crescut în sânge al colesterolului şi trigliceridelor, stres, în caz de hipertensiune arterială (valori ale tensiunii arteriale de peste 140/90 mmHg) ,la fumători, la persoanele supraponderale, la diabetici şi la cei care au rude de sânge cu boli ale coronarelor.
Pentru a preveni dezvoltarea unei afecţiuni a coronarelor, este indicat un stil de viaţă sănătos, cu evitarea grăsimilor şi a dulciurilor concentrate, fumatului. La persoanele supraponderale şi obeze se recomandă scăderea greutăţii.

 In plus,  este recomandată evitarea stresului, încurajarea activităţilor recreative, a sportului şi tratamentul hipertensiunii arteriale. Imbolnavirea valvelor care fac legatura intre atrii si ventricule, face ca sangele sa nu mai circule asa cum a fost descris mai sus, afectand, in timp atat inima - apare insuficienta cardiaca, cu marirea volumului inimii- cat si toate celelalte organe interne. Depistare precoce a unei afectiuni a valvelor se face prin examene medicale periodice.Tratamentul afectiunilor valvulare este atat medicamentos, cat si chirurgical: cu reconstructia sau inlocuirea valvelor afectate.

Dr. Alexandra Berbec,  medic specialist medicină internă, Anima Victoriei

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt