Tulburările de creştere la copii
Anima

Există numeroase cauze pentru care creşterea unui copil este nesatisfăcătoare. Creşterea este un proces complex, aflat sub controlul glandelor endocrine şi influenţat de condiţiile de mediu. În primii doi ani de viaţă, creşterea este mai ales influenţată de factori genetici şi de aportul de nutrienţi alimentari. În perioada copilăriei, creşterea staturală este reglată de hormonul de creştere (prescurtat STH sau GH) şi de hormonii tiroidieni. În prepubertate şi pubertate, hormonii sexuali împreună cu STH determină un puşeu de creştere accelerat care se încheie în jurul vârstei de 15 ani la fete şi 17 ani la băieţi, când se închid cartilajele de creştere.


Există numeroase cauze pentru care creşterea unui copil este nesatisfăcătoare. Creşterea este un proces complex, aflat sub controlul glandelor endocrine şi influenţat de condiţiile de mediu. În primii doi ani de viaţă, creşterea este mai ales influenţată de factori genetici şi de aportul de nutrienţi alimentari. În perioada copilăriei, creşterea staturală este reglată de hormonul de creştere (prescurtat STH sau GH) şi de hormonii tiroidieni. În prepubertate şi pubertate, hormonii sexuali împreună cu STH determină un puşeu de creştere accelerat care se încheie în jurul vârstei de 15 ani la fete şi 17 ani la băieţi, când se închid cartilajele de creştere.

Orice boală cronică determină retard de creştere şi copilul trebuie investigat pentru a exclude o astfel de cauză. Cea mai frecventă cauză endocrină de deficit de creştere este nanismul hipofizar determinat de lipsa de hormon de creştere. Deficitul de GH poate fi izolat sau se poate asocia cu lipsa celorlalţi hormoni hipofizari şi poate fi înnăscut sau determinat de distrugerea hipofizei (tumori hipofizare, traumatisme craniene). Clinic se caracterizează prin încetinirea creşterii, mai ales după vârsta de 2 ani, cu masa musculară redusă. Faţa este mică, subdezvoltată comparativ cu restul capului şi dinţii erup cu întârziere. Unii copii prezintă şi întârzierea pubertăţii.

Deficitul de hormoni tiroidieni poate determina hipostaturaliate. Dacă debutul este înainte de naştere se asociază cu retard mental, cu atât mai sever cu cât tratamentul nu este început mai devreme. Dacă hipotiroidia apare ulterior, se asociază cu scăderea performanţelor şcolare, creştere în greutate şi scăderea vitezei de creştere. După corectarea deficitului hormonal creşterea se reia rapid.
Tratamentul deficitului de creştere se poate stabili doar după ce cauza este cunoscută. În cazul nanismului hipofizar se recomandă administrare de hormon de creştere. Acest tratament este eficient şi în cazul hipostaturalitatii din diferite sindroame genetice cum ar fi sindromul Turner sau sindromul Noonan.

Copii care se nasc cu greutate mică şi nu prezintă creştere compensatorie în primii ani de viaţa au şi ei indicaţie de tratament cu hormon de creştere pentru a-şi atinge potenţialul maxim.
În unele cazuri nu se poate identifica o cauză a hipostaturalitatii. Aceşti copii care se consideră că prezintă nanism idiopatic beneficiază şi ei de pe urma tratamentului cu hormon de creştere.

Dr. Corina Chiriţă, medic specialist endocrinolog, Anima Victoriei

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt