Meningita
Anima Meningitele reprezintă inflamaţiile meningelor, acele membrane care învelesc creierul şi măduva spinării. Aceste afecţiuni pot fi determinate de diverse virusuri, bacterii (Meningococ, Stafilococ, Streptococ, bacil Koch etc), paraziţi şi fungi (Candida Albicans).


Meningitele reprezintă inflamaţiile meningelor, acele membrane care învelesc creierul şi măduva spinării. Aceste afecţiuni pot fi determinate de diverse virusuri, bacterii (Meningococ, Stafilococ, Streptococ, bacil Koch etc), paraziţi şi fungi (Candida Albicans).

Meningitele pot modifica aspectul lichidului cefalorahidian (lichid transparent ce se află între meninge). Astfel, în meningitele cauzate de bacterii lichidul cefalorahidian este tulbure, iar în meningitele virale şi în meningita tuberculoasă este clar. Dacă manifestările clinice sunt însoţite de modificări discrete ale lichidului cefalorahidian vorbim despre o reacţie meningeală. În caz de gripă, scarlatină şi în unele viroze respiratorii, pot apărea manifestări clinice de meningită fără modificari ale lichidului cefalorahidian purtând denumirea de meningism.

Meningitele virale apar mai des la copii, transmiterea făcându-se pe cale respiratorie, digestivă sau cutanată (prin înţepături de insecte). Boala debutează brusc cu febră, cefalee (durere de cap), fotofobie (intoleranţă la lumină), ameţeli, hiperestezie cutanată (sensibilitate exagerată a pielii), dureri musculare, vărsături, semne de iritaţie meningeală: redoarea cefei (rigiditate), semnul Kernig (imposibilitatea de a ridica în unghi drept pe trunchi membrele inferioare cu bolnavul în poziţie întinsă), semnul Brudzinski (flexia bruscă a cefei la un pacient în poziţie întinsă produce flexia involuntară a coapselor şi genunchilor).

Meningitele virale se vindecă de obicei fără sechele după 1-2 săptămâni. Pentru diagnosticul etiologic (cauzal) sunt necesare examenul lichidului cefalorahidian şi teste serologice de izolare a virusului în LCR. Tratamentul constă în medicamente antitermice, antiinflamatoare şi regim igieno-dietetic (repaus la pat, alimentaţie uşoară).

Meningitele bacteriene au cale de transmitere hematogenă (prin sânge), de la un focar infecţios de vecinatate (otită spre exemplu) sau prin însămânţare directă (în traumatisme cranio-cerebrale). Boala debutează brusc în plină stare de sănătate cu febră înaltă, frisoane, cefalee, vărsături şi stare generală alterată. Redoarea de ceafă, semnele Kernig şi Brudzinski pot apăre de la început. După 1-2 zile starea generală se agravează, febra creşte, pulsul devine mai rapid, apare hiperestezia cutanată, iar semnele de iritaţie meningeală devin mai evidente. Examenul citologic al lichidului cefalorahidian şi culturile bacteriene sunt investigaţiile necesare diagnosticului etiologic (cauzal).

Tratamentul trebuie aplicat rapid şi necesită internare în spital. În formele comune se recomandă regim igieno-dietetic, repaus la pat, combaterea durerii cu antiinflamatoare, combaterea febrei cu antipiretice, combaterea convulsiilor (anticonvulsivante) şi combaterea infecţiei cu antibiotice.

În formele grave poate fi necesar tratamentul în secţii de terapie intensivă pentru susţinerea funcţiilor vitale.

Dr. Mircea Căzăceanu, medic specialist medicină de familie, Clinica Anima Nusco Tower

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt