Ce este angina pectorala?
Anima Definitia anginei pectorale:

Angina pectorala de efort este o forma de manifestare a bolii cardiace ische­mice, caracterizata prin crize de durere pectorala (in spatele sternului), care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei sub limba.


Definitia anginei pectorale:

Angina pectorala de efort este o forma de manifestare a bolii cardiace ische­mice, caracterizata prin crize de durere pectorala (in spatele sternului), care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la incetarea cauzelor sau la administrarea nitroglicerinei sub limba.

Cauzele anginei pectorale:

Principala cauza (90 - 95%) este ateroscleroza coronariana (formarea unor placi de grasime in interiorul arterelor care hranesc inima), care realizeaza ingustari sau chiar blocari ale fluxului sangvin la nivelul coronarelor conducand la suferinta zonei de miocard hranite de vasul respectiv.

Mult mai rar, angina pectorala poate aparea in boli avansate ale valvei aortice, anemie severa, tahicardiile paroxistice, hipertiroidism etc.

Angina pectorala este consecinta unui dezechilibru brusc, aparut la efort, intre nevoile miocardului de oxigen si posibilitatile arterelor coronare ingustate de a-l aproviziona cu sange oxigenat.

Manifestare clinica:

Simptomul principal este durerea „ca o gheara, arsura sau sufocare"; si este insotita uneori de teama de moarte iminenta, este variabila ca intensitate- de la jena sau discomfort la dureri atroce.

Cel mai frecvent este localizata in regiunea retrosternala mijlocie si inferioara si mai rar de regiunea precordiala, pe care bolnavii o arata cu una sau ambele palme.

Poate iradia in umarul si membrul superior stang, de-a lungul marginii interne, pana la ultimele doua degete, uneori catre gat, mandibula, omoplat. Dureaza de obicei 1 - 3 minute, rar 10 - 15 minute, iar frecventa crizelor este variabila.

Durerea apare in anumite conditii: efort fizic (de obicei la mers), emotii, dupa mese copioase, abuz de tutun, tahicardie, frig etc. Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de nitroglicerina. Criza dureroasa este insotita uneori de palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer.

In general durerile care au caracter de intepatura, situate in zona dintre clavicula si sanul stang si durata de secunde, care sunt accentuate de inspir sau de mobilizarea corpului au probabilitate mica sa fie de origine cardiaca.

Examenul fizic si examenul paraclinic

Frecvent examenul fizic al pacientului este in limite normale. Alteori apar semnele bolii de ba­za, ateroscleroza: sufluri cardiace sau vasculare, deficit de puls membre inferioare, insuficienta cardiaca, tulburari de ritm.

Electrocar­diograma poate precizeaza diagnosticul daca se efectueaza in durere. O electrocardiograma normala in afara durerii nu exclude diagnosticul de ischemie miocardica, de aceea pot fi indicate si alte teste: ecocardiografie,  test de efort, scintigrafia miocardica, CT multislice, coronarografia.

Coronarografia este o investigatie invaziva, cu indicatii si contraindicatii stricte, stabilite de catre cardiolog in functie de gravitatea simptomelor, rezultatul ECG, ecocardiografiei, testului de efort. Aceasta presupune introducerea unui dispozitiv special prin artera femurala  pana la nivelul inimii, unde se injecteaza o substanta de contrast si se vizualizeaza interiorul arterelor coronare. In functie de rezultatul coronarografiei se va stabili ulterior conduita terapeutica.


Tratamentul anginei pectorale

Tratamentul crizei anginoase incepe cu intreruperea efortului sau cauzei de­clansatoare. Daca nu cedeaza in cateva minute, se recomanda administrarea de nitroglicerina sublingual. Daca durerea nu cedeaza in 5 minute, se poate administra al doilea comprimat, iar daca nu cedeaza in 20 - 30 de minute, se suspecteaza un sindrom coronarian acut (risc de infarct miocardic) si trebuie anuntata salvarea.

Tratamentul bolii de fond - ateroscleroza - presupune corectarea facto­rilor de risc prin stil de viata sanatos si tratament medicamentos prescris de medicul cardiolog. Acesta va urmari prin controale periodice si anumite analize de laborator eficienta si efectele secundare ale tratamentului.

In anumite cazuri, terapia medicamentoasa poate sa nu fie suficienta, impunand adoptarea unor metode mai invazive de tratament: interventional (angioplastie, cu montarea in interiorul coronarei ingustate a unui dispozitiv care mentine vasul deschis, numit stent) sau chirurgical (by-pass aortocoronarian).

Concluzii:

  • Angina pectorala apare frecvent la pacienti care asociaza factori de risc cardiovascular: fumatori, diabetici, cu obezitate abdominala, cu varsta peste 55-65 ani, cu hipercolesterolemie, hipertensivi.
  • Exista si forme de suferinta ischemica a inimii fara durere (in special la diabetici), de aceea pacientii cu risc crescut vor fi evaluati cardiologic chiar in absenta durerii pectorale.
  • Un examen fizic normal si un ECG normal nu pot exclude boala cardiaca ischemica, mai ales la un pacient cu dureri tipice si factori de risc cardio-vascular.
  • Toti pacientii cu angina pectorala trebuie consultati de un medic cardiolog care va efectua periodic o serie de teste si va stabili daca este sau nu suficient tratamentul medicamentos.
  • Este obligatoriu controlul factorilor de risc, indiferent de metoda de tratament adoptata.
  • Daca durerile anginoase devin mai frecvente, apar la eforturi mai mici decat de obicei, dureaza mai mult sau nu mai raspund la administrarea de nitroglicerina sublingual, se impune consult cardiologic de urgenta.
Dr. Simona Onceanu, medic specialist cardiologie Anima Victoriei
Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt