Angina pectorala – sistemul de alarma al inimii
Anima

Angina pectorala – sistemul de alarma al inimii

  • Durerea in piept este motivul cel mai frecvent pentru care pacientii se prezinta la medic, putand semnala probleme grave ale inimii.
  • În cele mai multe cazuri diagnosticul de face de către medici pe baza simptomelor. Există investigații suplimentare care sunt recomandate în unele cazuri atunci cand diagnosticul nu este clar sau pentru a evalua gravitatea stării pacientului: testul de efort, ecocardiografia, scintigrafia miocardică de perfuzie, rezonanța magnetică nucleară sau angiografia.

Preventia este cea mai buna solutie, programeaza-te acum  la medicul cardiolog! Tel 021.9838

 


 

 

       Angina este o durere de origine cardiacă, fiind cauzată de cele mai multe ori de îngustarea arterelor coronare (arterele inimii). Este mai frecventă la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, dar poate să apară și la persoane mai tinere. De asemenea, este mai frecventă la barbați decât la femei. Uneori angina poate fi determinată de tulburări ale funcției valvelor inimii sau de afectarea capacității de contracție a mușchiului inimii.

În angina pectorală, una sau mai multe dintre arterele coronare sunt de obicei îngustate. Acest lucru determină un aport redus de sânge într-un anumit teritoriu al mușchiului inimii. Alimentarea cu sânge la nivelul inimii poate fi destul de bună în condiții de repaus, dar la efort (mers rapid sau urcat pe scări), ritmul cardiac crește, iar muschiul inimii are nevoie de mai mult sânge și oxigen. În această situație cantitatea de sânge necesară inimii pentru a face față efortului nu poate trece prin arterele coronare îngustate și apare durerea.

Îngustarea arterelor inimii este cauzată de ateroame, formațiuni sub formă de plăci, constituite din depozite de grăsime, care se depun pe stratul intern al arterelor (sistemul arterial afectat seamănă cu un sistem de conducte de apă pe care s-au depus depozite de calcar). Plăcile de aterom se pot forma treptat într-un anumit interval de timp și pot apărea în unul sau mai multe locuri pe arterele coronare. 

În anumite condiții plăcile ateromatoase se pot rupe, iar fragmentele rezultate se pot orpi în vasele sanguine mai mici, blocând astfel irigarea cu sânge și nutrienți a unor organe: inima, creierul, rinichii. Acest lucru poate avea consecințe majore asupra stării de sănătate, provocând complicații serioase: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau insuficienta renală.

Care sunt simptomele de angină?

Cele mai frecvente simptome sunt durerea, disconfortul sau senzația de constricție care apar în piept (de exemplu, la urcatul unui deal sau împotriva unui vânt puternic, rece). Aceste simptome pot să se localizeze uneori la nivelul brațelor, maxilarului, gâtului sau stomacului. O durere de angină de obicei nu durează mult. Aceasta se ameliorează în aproximativ 10 minute în repaus sau în 1-2 minute după administrarea de nitroglicerină. Angina poate fi declanșată și de alte cauze care cresc ritmul cardiac: stres, emoții puternice sau poate să apară după mese.

                Totuși, dacă angina survine în situații noi (ex. traversarea unei străzi provoacă dureri care nu existau în urmă cu două luni), trebuie să apelați la un medic. În cazurile obișnuite de angină, de obicei simptomele se reduc sau dispar dacă opriți activitatea care a declanșat-o și luați medicația prescrisă pentru angină. În contrast, durerea de piept asociată cu un atac de cord durează mai mult de 15 minute și nu se ameliorează dacă vă odihniți sau luați tratamentul pentru angină. Dacă aceasta se întâmplă sau dacă simțiți durere mai intensă sau cu o frecvență mai mare decât de obicei, ați putea avea un atac de cord și ar trebui să căutați urgent asistență medicală.

Cum se pune diagnosticul de angină pectorală?

În cele mai multe cazuri diagnosticul de face de către medici pe baza simptomelor. Există investigații suplimentare care sunt recomandate în unele cazuri atunci cand diagnosticul nu este clar sau pentru a evalua gravitatea stării pacientului: testul de efort, ecocardiografia, scintigrafia miocardică de perfuzie, rezonanța magnetică nucleară sau angiografia.

Care sunt recomandările pentru a preveni sau a ameliora angina pectorală?

1. Modificarea stilului de viață și controlul factorilor de risc:

-          Renunțarea la fumat

-          Dieta sănătoasă

-          Activitatea fizică regulată

-          Controlul greutății corporale și a valorilor colesterolului sanguin

-          Managementul corect al bolilor asociate: hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat.

2. Tratamentul farmacologic:

 Principalele clase terapeutice recomandate în angina pectorală sunt:

Agenți medicamentoși antianginoși:

-          nitrați  

-          beta-blocante

-          blocante ale canalelor de calciu

-          ivabradina

-          nicorandil

-          trimetazidina

-          ranolazina, etc.

Agenți medicamentoși pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare:

 - agenți antiplachetari (aspirina)

 - medicamente care scad lipidele sanguine

- blocanți ai sistemului renină – angiotensină - aldosteron

3. Tratamentul chirurgical

  - pentru refacerea permeabilității arterelor inimii.

 

Care sunt obiectivele tratamentului anginei pectorale?

-          prevenirea apariției durerilor anginoase sau reducerea intensității sau severității crizelor de angină

-          limitarea depunerilor de ateroame pentru a preveni sau întârzia instalarea bolii coronariene

-          reducerea riscului de apariție a complicațiilor acute: infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

 

 

 

 

 

 

 

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt