Ulcerul nu se accentueaza primavara
Anima Exista intr-adevar opinii care sustin faptul ca ulcerul s-ar activa primavara, idee ce are la baza premisa ca dieta de primavara include mai multe cruditati care cresc aciditatea gastrica. Totusi, aceasta teorie este in mod cert depasita deoarece  obiceiurile alimentare au devenit cvasiuniforme pe parcursul unui an.



Vrei o programare la Dr. Iordache Tiberiu?

Suna la Call Center Anima: 021. 9838

 

                                           Ulcerul nu se accentueaza primavara
Exista intr-adevar opinii care sustin faptul ca ulcerul s-ar activa primavara, idee ce are la baza premisa ca dieta de primavara include mai multe cruditati care cresc aciditatea gastrica. Totusi, aceasta teorie este in mod cert depasita deoarece  obiceiurile alimentare au devenit cvasiuniforme pe parcursul unui an.
Factorii dovediti a cauza ulcer sunt Helicobacter Pylori, antiinflamatoriile nesteroidiene si factorul genetic. Alti factori incriminati sunt fumatul, alcoolul, corticosteroizii si hipercalcemia, insa acestia nu produc ulcer, ci doar intarzie vindecarea unei leziuni deja existente. Rareori, ulcerele multiple apar in tumori pancreatice secretoare de gastrina (Sindrom Zollinger Ellison).
Ulcerul reprezinta o lipsa de substanta la nivelul stomacului sau duodenului, datorita digestiei mucoasei de catre secretia gastrica continand acid clorhidric si pepsina.
 Aproximativ 5-10% din populatie a suferit sau va suferi in cursul vietii de aceasta afectiune, fiind afectate toate grupele de varsta.
Aparitia ulcerului este rezultatul dezechilibrului intre factorii agresori si factorii de aparare ai mucoasei gastrice, reprezentati de stratul de mucus si bariera epiteliala.  Antiinflamatoriile nesteroidiene, Helicobacter pylori si acizii biliari rup bariera mucoasa iar acidul clorhidric si pepsina distrug tesutul gastric in profunzime cu aparitia ulcerului. La unii bolnavi cronici (cirotici, bronsitici cronici) mecanismele de aparare ale mucoasei sunt deficitare si drept urmare sufera mai frecvent de ulcer.
Manifestarea clinica a ulcerului cel mai des intilnita este durerea, datorita stimularii receptorilor nervosi de la nivelul craterului ulceros de catre acidul clorhidric si spasmului musculaturii gastrice. Durerea poate fi descrisa ca arsura sau junghi si poate fi insotita de senzatie de foame:"foamea dureroasa". Tipic ea este situata pe linia mediana a abdomenului superior si poate iradia lateral sau in spate. Desi sunt descrise dureri  cu caracter tipic pentru ulcerul gastric si duodenal, corelatia nu s-a dovedit ferma. Astfel o mare parte din indivizii cu dureri de tip ulceros nu au ulcer si destul de des sunt diagnosticate ulcere gastrice sau duodenale la pacienti cu dureri ''atipice''.
Modificarea caracterelor durerii are semnificatie clinica foarte importanta.  Modificarea iradierii poate semnala penetrarea in organe vecine (pancreas, colecist) iar durerea permanenta, cu intensitate extrema, instalata brusc, sugereaza perforatia.
O parte din ulcere (10% - 40%) evolueaza asimptomatic, fara durere si sunt descoperite intamplator (endoscopic sau radiologic). Intalnite sunt si cazurile in care dupa o evolutie asimptomatica, pacientul se prezinta pentru aparitia brusca a unei complicatii: hemoragia sau perforatia.
Diagnosticul de ulcer se sustine endoscopic sau radiologic. Endoscopia ofera avantajul vizualizarii directe a leziunii cu evaluarea criteriilor endoscopice de benignitate ale ulcerului gastric, precum si prelevarea de biopsii din marginile ulcerului, manevra obligatorie in cazul ulcerelor gastrice.
 Daca ulcerul gastric a fost evidentiat radiologic, este obligatorie edoscopia cu biopsie deoarece unele ulcere pot fi in realitate cancere, spre deosebire de ulcerul duodenal, pentru care nu este obligatorie endoscopia si biopsia deoarece nu exista practic risc de cancer la nivelul bulbului duodenal.
Bolnavii diagnosticati cu ulcer trebuie testati si pentru prezenta infectiei cu Helicobacter pylori. Acest lucru se poate realiza in cadrul endoscopiei (prin prelevarea de fragmente din mucoasa gastrica), prin detectia antigenului fecal sau prin efectuarea unei test repirator cu uree marcata.
Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal necomplicat se face ambulator. Dieta este una normala, cu trei mese pe zi, caci tratamentul specific inhiba aproape in totalitate secretia acida si astfel evitarea anumitor alimente considerate ''ulcerogene'' devine inutila. 
Bolnavul frecvent depisteaza singur alimentele care ii provoaca discomfort si le evita. Este prudent ca in perioada acuta bolnavul sa intrerupa fumatul si sa evite consumul de alcool si de antiinflamatorii nesteroidiene.
Medicatia poate include antiacide, antisecretorii si antibiotice in cazul infectiei cu Helicobacter pylori. Medicatia antisecretorie este reprezentata in special de inhibitorii de pompa protonica: Omeprazol, Pantoprazol, Lansoprazol si Esomeprazol. In paralel, in cazul in care infectia cu Helicobacter pylori este prezenta, se vor asocia doua antibiotice inhibitorului de pompa protonica.
O schema de tratament frecvent folosita este urmatoarea: Esomeprazol (40mg pe zi, 4 saptamani), Claritromicina ( 500 mg/ 2 ori pe zi x 7 zile), Amoxicilina (1000 mg/ de 2 ori pe zi x 7 zile). Terapia dureaza, de obicei, 30 zile si rareori este necesara prelungirea acesteia peste o luna.
Evaluarea rezultatelor se face la 1-2 saptamani dupa terminarea tratamentului. Daca pentru ulcerul gastric este necesara confirmarea endoscopica a vindecarii, in cazul ulcerului duodenal aceasta este ideala, dar nu obligatorie. 
Obligatorie este in schimb confirmarea eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori prin una din metodele mai sus mentionate, fiind preferat testul respirator cu ureee marcata datorita sensibilitatii ridicate.  Daca acesta bacterie nu este eradicata, ulcerul poate recidiva. Din acest motiv, in caz de persistenta a infectiei, se impune o alta schema de tratament: cvadrupla terapie sau terapia secventiala.
Complicatiile ulcerului sunt hemoragia, stenoza pilorica si perforatia. Daca  primele doua pot fi tratate  endoscopic, perforatia prezinta indicatie chirugicala absoluta.

 

                                           Ulcerul nu se accentueaza primavara

 

Exista intr-adevar opinii care sustin faptul ca ulcerul s-ar activa primavara, idee ce are la baza premisa ca dieta de primavara include mai multe cruditati care cresc aciditatea gastrica. Totusi, aceasta teorie este in mod cert depasita deoarece  obiceiurile alimentare au devenit cvasiuniforme pe parcursul unui an.

Factorii dovediti a cauza ulcer sunt Helicobacter Pylori, antiinflamatoriile nesteroidiene si factorul genetic. Alti factori incriminati sunt fumatul, alcoolul, corticosteroizii si hipercalcemia, insa acestia nu produc ulcer, ci doar intarzie vindecarea unei leziuni deja existente. Rareori, ulcerele multiple apar in tumori pancreatice secretoare de gastrina (Sindrom Zollinger Ellison).

Ulcerul reprezinta o lipsa de substanta la nivelul stomacului sau duodenului, datorita digestiei mucoasei de catre secretia gastrica continand acid clorhidric si pepsina.

 Aproximativ 5-10% din populatie a suferit sau va suferi in cursul vietii de aceasta afectiune, fiind afectate toate grupele de varsta.

Aparitia ulcerului este rezultatul dezechilibrului intre factorii agresori si factorii de aparare ai mucoasei gastrice, reprezentati de stratul de mucus si bariera epiteliala.  Antiinflamatoriile nesteroidiene, Helicobacter pylori si acizii biliari rup bariera mucoasa iar acidul clorhidric si pepsina distrug tesutul gastric in profunzime cu aparitia ulcerului. La unii bolnavi cronici (cirotici, bronsitici cronici) mecanismele de aparare ale mucoasei sunt deficitare si drept urmare sufera mai frecvent de ulcer.

Manifestarea clinica a ulcerului cel mai des intilnita este durerea, datorita stimularii receptorilor nervosi de la nivelul craterului ulceros de catre acidul clorhidric si spasmului musculaturii gastrice. Durerea poate fi descrisa ca arsura sau junghi si poate fi insotita de senzatie de foame:"foamea dureroasa". Tipic ea este situata pe linia mediana a abdomenului superior si poate iradia lateral sau in spate. Desi sunt descrise dureri  cu caracter tipic pentru ulcerul gastric si duodenal, corelatia nu s-a dovedit ferma. Astfel o mare parte din indivizii cu dureri de tip ulceros nu au ulcer si destul de des sunt diagnosticate ulcere gastrice sau duodenale la pacienti cu dureri ''atipice''.

Modificarea caracterelor durerii are semnificatie clinica foarte importanta.  Modificarea iradierii poate semnala penetrarea in organe vecine (pancreas, colecist) iar durerea permanenta, cu intensitate extrema, instalata brusc, sugereaza perforatia.

O parte din ulcere (10% - 40%) evolueaza asimptomatic, fara durere si sunt descoperite intamplator (endoscopic sau radiologic). Intalnite sunt si cazurile in care dupa o evolutie asimptomatica, pacientul se prezinta pentru aparitia brusca a unei complicatii: hemoragia sau perforatia.

Diagnosticul de ulcer se sustine endoscopic sau radiologic. Endoscopia ofera avantajul vizualizarii directe a leziunii cu evaluarea criteriilor endoscopice de benignitate ale ulcerului gastric, precum si prelevarea de biopsii din marginile ulcerului, manevra obligatorie in cazul ulcerelor gastrice.

 Daca ulcerul gastric a fost evidentiat radiologic, este obligatorie edoscopia cu biopsie deoarece unele ulcere pot fi in realitate cancere, spre deosebire de ulcerul duodenal, pentru care nu este obligatorie endoscopia si biopsia deoarece nu exista practic risc de cancer la nivelul bulbului duodenal.

Bolnavii diagnosticati cu ulcer trebuie testati si pentru prezenta infectiei cu Helicobacter pylori. Acest lucru se poate realiza in cadrul endoscopiei (prin prelevarea de fragmente din mucoasa gastrica), prin detectia antigenului fecal sau prin efectuarea unei test repirator cu uree marcata.

Tratamentul ulcerului gastric sau duodenal necomplicat se face ambulator. Dieta este una normala, cu trei mese pe zi, caci tratamentul specific inhiba aproape in totalitate secretia acida si astfel evitarea anumitor alimente considerate ''ulcerogene'' devine inutila. 

Bolnavul frecvent depisteaza singur alimentele care ii provoaca discomfort si le evita. Este prudent ca in perioada acuta bolnavul sa intrerupa fumatul si sa evite consumul de alcool si de antiinflamatorii nesteroidiene.

Medicatia poate include antiacide, antisecretorii si antibiotice in cazul infectiei cu Helicobacter pylori. Medicatia antisecretorie este reprezentata in special de inhibitorii de pompa protonica: Omeprazol, Pantoprazol, Lansoprazol si Esomeprazol. In paralel, in cazul in care infectia cu Helicobacter pylori este prezenta, se vor asocia doua antibiotice inhibitorului de pompa protonica.

O schema de tratament frecvent folosita este urmatoarea: Esomeprazol (40mg pe zi, 4 saptamani), Claritromicina ( 500 mg/ 2 ori pe zi x 7 zile), Amoxicilina (1000 mg/ de 2 ori pe zi x 7 zile). Terapia dureaza, de obicei, 30 zile si rareori este necesara prelungirea acesteia peste o luna.

Evaluarea rezultatelor se face la 1-2 saptamani dupa terminarea tratamentului. Daca pentru ulcerul gastric este necesara confirmarea endoscopica a vindecarii, in cazul ulcerului duodenal aceasta este ideala, dar nu obligatorie. 

Obligatorie este in schimb confirmarea eradicarii infectiei cu Helicobacter pylori prin una din metodele mai sus mentionate, fiind preferat testul respirator cu ureee marcata datorita sensibilitatii ridicate.  Daca acesta bacterie nu este eradicata, ulcerul poate recidiva. Din acest motiv, in caz de persistenta a infectiei, se impune o alta schema de tratament: cvadrupla terapie sau terapia secventiala.

Complicatiile ulcerului sunt hemoragia, stenoza pilorica si perforatia. Daca  primele doua pot fi tratate  endoscopic, perforatia prezinta indicatie chirugicala absoluta.

   

Dr. Iordache Tiberiu
Medic Specialist Gastroenterologie
Clinica Anima 

 

Vrei o programare la Dr. Iordache Tiberiu?
Suna la Call Center Anima: 021. 9838

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


03-11-2015
Glaucomul nu doare, orbeste!  >>>


seatbelt