Rolul hipersensibilităţii alimentare în producerea bolilor respiratorii
Anima Orice reacţie adversă care apare după consumul unui aliment se numeşte hipersensibilitate alimentară...

Orice reacţie adversă care apare după consumul unui aliment se numeşte hipersensibilitate alimentară.
Când se poate demonstra că în producerea sa este implicat un proces imunologic, termenul cel mai potrivit este de alergie alimentară. Cînd anticorpii implicaţi în reacţie sunt de tip IgE atunci spunem că avem de-a face cu o alergie alimentară IgE mediată. Restul reacţiilor sunt denumite intoleranţe alimentare şi sunt de fapt hipersensibilităţi alimentare nealergice care de regulă apar după mai multe ore sau zile de la consumul alimentelor respective. Sunt explicate prin proprietăţile farmacologice ale unor substanţe prezente în alimente ca tiramina, histamina, serotonina, triptamina, prin conţinutul natural al unor alimente în benzoaţi, salicilaţi, nichel sau cafeină precum şi prin existenţa unui deficit enzimatic de lactază sau dizaharidază  la nivelul tractului digestiv.

 În timpul unui răspuns alergic clasic mediat prin IgE proteinele alimentare intră în organism prin mucoasa gastrointestinală sau prin mucoasa respiratorie. Persoanele atopice  au o predispoziţie genetică prin care sistemul lor imunitar începe să producă anticorpi de tip IgE care se vor fixa pe suprafaţa anumitor celule din circulaţia sangvină numite mastocite şi bazofile, unde pot rămâne în ţesuturi şi luni de zile aşteptând să vină în contact cu acele proteine. Astfel se produce sensibilizarea.
La o nouă întâlnire cu alergenii alimentari faţă de care sunt sensibilizaţi, anticorpii IgE specifici lor le  vor recunoşte anumite porţiuni şi ca în orice proces de apărare imună îi vor atrage pe suprafaţa celulelor pe care sunt fixaţi. Se va produce o reacţie numită degranulare prin care se vor elibera din celulele respective anumiţi mediatori cel mai cunoscut fiind histamina. Acţiunea acestora asupra ţesuturilor vor produce imediat modificări traduse prin  inflamaţia alergică precoce care va fi urmată după cîteva ore de o reacţie mult mai pronunţată care implică participarea  altor celule ale sistemului imunitar printre care sunt prezente în primul rând eozinofilele.

Hipersensibilitaţile alimentare implică simptome care se manifestă de obicei la nivelul pielii şi tractului gastrointestinal, dar pot apărea şi simptome respiratorii ca rinoconjunctivită, edem laringian, astm, polipoză nazală sau otită medie. Aceste simptome pot face parte de regulă din tabloul întreg al reacţiei alergice alimentare, dar pot fi întîlnite rar şi izolate de restul simptomelor. Ele se pot manifesta ca alergie mediată sau nemediată prin anticorpi de tip IgE precum şi ca hipersensibilizare alimentară nealergică.

Cel mai frecvent contactul cu alergenii alimentari se produce prin inghiţirea acestora ,dar reacţile pot fi produse şi prin inhalarea sau aerosolizarea lor cum este cazul arahidelor, peştelui sau fructelor de mare. Creşterea incidenţei alergiilor respiratorii este asociată cu alergia la ou şi mai rar la lapte de vacă, existând o relaţie de acest tip  între astm, rinită alergică şi alergiile alimentare la copiii preşcolari şi şcolari.

La adult alergia alimentară este frecvent asociată cu alte manifestări ale atopiei în special cu rinoconjuntivitele alergice cu profil sezonier la care întâlnim sindromul de alergie orală apărut datorită unor reacţii încrucişate între polenuri sau mucegaiuri  şi anumite fructe şi legume datorită unor asemănări între structurile lor moleculare. Simptomele sunt localizate la nivelul cavităţii bucale şi faringelui şi se traduc prin furnicături sau mâncărimi de buze, limbă, palat sau faringe însoţite uneori de erupţii locale, angioedem şi în cazuri grave de  edem de glotă. De asemenea sunt întâlnite reacţii de tip rinită şi astm la făină în special la cei cu expunere profesională sau la alcool, caz în care pot fi implicaţi şi aditivii prezenţi în anumite băuturi alcoolice în special bere sau vin.
Consumul excesiv de aditivi alimentari în mod special glutamaţi, benzoaţi,metabisulfiţi duce la apariţia simptomelor de astm şi rinită existând şi o incidenţă mai mare a reacţiilor la aceşti aditivi la cei care sunt atopici şi suferă deja de afecţiuni alergice ca astm, rinită sau dermatită atopică. La anumiţi pacienţi cu rintă, polipoză nazală, astm şi intoleranţă la aspirină şi la alte antiinflamatoare nesteroidiene simptomele  pot fi declanşate de consumul de alimente cu conţinut mare în salicilaţi naturali.

 În ultimii ani a crescut incidenţa alergiilor alimentare atât la copii cât şi în rândul adulţilor şi s-a urmărit mai atent implicarea lor în producerea altor tipuri de afecţiuni inflamatorii cronice descoperndu-se o legătură între acestea şi bolile tractului respirator superior sau inferior. Aceşti pacienţi nu răspund de regulă la tratamentele convenţionale şi  au o evoluţie mai bună prin stabilirea unor diete restrictive. Evoluţia pe termen lung trebuie însă atent monitorizată întrucât pot apărea dezechilibre nutriţionale mai ales la copii , necesitând o consilire atentă pentru a stabili o suplimentare corectă de vitamine, minerale sau proteine.

Dr. Claudia Nicolae, medic primar alergologie - imunologie, Anima Victoriei

Știri
24-11-2016
Cresterea si dezvoltarea la copii  >>>


12-11-2015
Te dor articulatiile?  >>>


30-09-2015
Sedinte de Comunicare Relationala in Anima Promenada  >>>


seatbelt